Cupidon 22

-Iubituleee! Haideee! Pierdem trenuul! a strigat Cristal din hol, stand langa bagaje, si asteptandu-l pe Brian, sa iasa din baie.

-Imediat scumpoooo!a zis el tare, apoi dupa cateva secunde a iesit zambind. -Gata! Mergem? a zis luand bagajele in maini. Aveau noroc ca aveau de mers doar cinci minute pana la gara.

-Mergeeem! Muntee! Pazea ca veniim! au ras amandoi, au iesit, au incuiat, si au pornit spre gara. -Friiig! a spus ea incepand sa tremure. In cateva minute au ajuns la gara, si au asteptat trenul.

Dupa un drum destul de lung au ajuns la munte, acolo unde aveau sa-si petreaca vacanta de iarna, acolo unde el vroia sa o ceara de sotie.
-Ce draguta e cabanaa! a zis Brian venind in bucatarie, dupa ce facuse o inspectie rapida peste tot.

-E maree! a spus ea invartindu-se in mijlocul sufrageriei, si aterizand pe jos, unde era un covor pufos.. -Doua sapatamani aici! O sa fie supeeeerb! el a venit la ea, si s-a pus peste ea.
-Trei! a ranjit, si a sarutat-o. A inceput sa se sarute din ce in ce mai pasional,dar ea l-a impins usor cu mana, iar el a stiut ca trebuia sa se opreasca.
-Da... pana cand ne casatorim! a soptit el zambindu-i si sarutandu-o inca o data,

-Stiu ca... mna, e o conditie stupida.. dar, stii.. vreau sa fie ceva special. Promit ca dupa o sa recuperam tot timpul pierdut! a spus ea razand.

Brian a zambit, apoi s-a ridicat usor de pe ea, ajutandu-o sa se ridice.
-Ce zici? Mergem pe partie? a zis el chicotind.

-O conditie mai intai! l-a tras putin mai aprope de ea. -O ciocolata calda si un... pupic! s-a oprit in fata buzelor sale zambind.

-Si 10! a zis el zambind, unindu-si buzele cu ale ei. -Ciocolata calda luam de pe partie.

-Dap. Urcam cu telecabina! Urcam cu telecabina! si-a unit buzele cu ale lui, si au stat asa cateva secunde.

-Daca tu vrei...a zis el zambindu-i. -Hai sa mergem! a luat-o de mana si au pornit spre partie.

Intr-un sfert de ora, erau pe partie, asteptand sa ia o ciocolata calda. -Luam bilet sa mergem in varf, da? a spus ea cu placa de snowboard in mana.

-Orice vrei tu! a zis el zambindu-i.

Ea s-a intins spre el si l-a sarutat. Le venisera randul, au luat doua cani cu ciocolata calda, si s-au dus spre partie, sa cumpere bilet. Dupa 30 de minute, erau in varf. Zambeau, si se tineau amandoi de mana.

-O facem? a tipat ea, pt ca era multa lume si nu se auzea.

-daaa! a tipat Brian la randul lui, razand

-Te iubesc! A soptit ea si l-a strans de mana, si si-au dat drumul, coborand in acelasi timp pe partie, tipand.

Dupa multe ture,s-au hotarat ca ar cam trebui sa se intoarca la cabana,avand in vedere ca era deja noapte.

S-au dus la coada pentru telecabina, unde nu au asteptat foarte mult, pentru ca nu era asa de multa lume. Erau ultimii, si au nimerit singuri. S-au asezat amandoi spre aceiasi parte si priveau spre cer, imbratisati.

-E superb.. si sunt cu tine! a soptit ea, zambind.

-Suntem impreuna...si asa vom fii pentru o vesnicie! a zis Brian zambind-i, mangaindu-i usor parul. Dintr-o data, telecabina s-a oprit, ramanand suspendata in aer.
-Ce s-a intamplat? a zis ea speriata,prinzandu-l strans de mana

El s-a intors spre ea, si i-a soptit. -Nu te panica.. si nu te misca, te rog. s-a ridicat si s-a dus pana la usa. S-a uitat in jur.. era bezna, si doar ei erau in telecabina. S-a intors la ea, a luat-o de mana, si s-a apropiat de urechea ei. -Suntem.. blocati. a lasat o lacrima calda sa cada pe gatul ei.

-Poftimmmmm????? a tipat ea prinzandu-se de gatul lui. -Brian, cum adica blocati? De ceee??? a inceput sa planga in hohote.-Si acum ce facem? Cat vom fii aici?? O sa se faca frig.... ce ne facemm? Cat mai e pana jos? Nu putem sarii?

-Iubito... te rog. Iti promit ca o sa fim bine. O sa rezistam.. trebuie sa sesizeze cineva.. sunt aici. Calmeaza-te.. i-a sters lacrimile, dar altele isi faceau aparitia. Si-a scos telefonul, si a vrut sa sune. Nu aveau semnal. L-a bagat la loc, si i-a luat usor chipul in maini, si a inceput sa-i sarute obrajii, buzele, ochii, nasul.. sperand sa-i mai ia putin din teama.

-Iti jur ca nu ma voi mai urca niciodata intr-o telecabina! a soptit ea cu lacrimile pe obraji. S-au asezat amandoi pe jos, ca sa nu miste prea mult telecabina si au asteptat... au asteptat... dar nimeni nu venea dupa ei, iar frigul isi punea din ce in ce mai mult amprenta asupra lor. -Mi-e frig! a soptit Cristal adunandu-se langa iubitul ei El i-a luat mainile. Erau inghetate.

-Doamne! Unde ai tinut mainile astea? era ingrijorat. Daca ar fi putut, ar fi luat tot raul asupra lui, numai sa stie ca ea va scapa in viata. Mai aveau o singura solutie.. dar, nu avea cum sa o intrebe asta. Sigur, va spune nu.

-Brian... dar... mai exista o posibilitate de a ne incalzi! a zis ea incet, rosind. -Stiu ca... nu asta am zis... dar imi e prea frig! Pun pariu ca buzele imi sunt vinete... mainile imi sunt rosii, iar picioarele nu mi le simt... dar... ai putea sa... ma.. incalzesti tu... cu... sarutarile... tale.. a zis ea balbaindu-se. Ochii lui au sclipt, dar stia ca nu vor face nimic mai mult. S-a intors spre ea, si i-a zambit.

-Orice pentru tine, orice! s-a pus usor peste ea, si a inceput sa-i sarute buzele, in timp ce-i mangaia mainile, sperand sa i le incalzeasca. Intr-o fractiune de moment mainile ei, le-au tras pe ale lui peste sanii ei, fortandu-le sa ii maseze prin hainele groase. El a vrut sa comenteze, dar buzele ei nu i-au dat voie..

Au urmat alte atingeri, el i-a sarutat gatul, mainile au explorat corpurile, gemetele au fost prezente, iar placerea se pare ca poate fii de folos, atunci cand vremea poate sa atinga si -15 grade Celsius. Dar jocul le-a fost intrerupt de un elicopter, ce zbura deasupra telecabinelor. Cei doi s-au ridicat in picioare, dar prea brusc, provocand o miscare a telecabinei. S-a auzit cum ceva s-a rupt, iar cei din elicopter, i-au vazut si le-au facut semn sa nu se mai miste.

-Brian... a soptit Cristal speriata si inghetata -si de frig si de frica. -Te iubesc! l-a prins strans de mana puternic cu lacrimile pe obraz. In adancul inimii stia ca.. nu mai scapau vii de acolo... a inceput sa planga necontrolat. -Stii... vreau sa sti ca... ca esti cel mai bun lucru din viata mea si ca te voi iubii mereu, inidiferent unde voi fii! a simtit ea nevoia sa-i spuna..

-Shhh.. nu se termina aici! Nu poate sa se termina aici! a spus el, nu foarte convins, desi.. stia ca aici, vietile lor se vor incheia. A bagat mana in buzunar, dupa inel.. dar nu a gasit nimic altceva.. decat aer. S-a aplecat usor, dar au simtit cum unul dintre firele care sustineau telecabina, s-a rupt. Brian, a pus mana pe cutie, si s-a pus in genunchi. -Cristal Brown.. esti singura femeie care a reusit sa ma fac sa zambesc cu adevarat. Esti singura care mi-ai atins inima.. dorinta ta, a fost mereu dorinta mea. Inchide ochii, si gandest-te la miile de stele de pe cer. Una dintre ele, a fost cazatoare. Si uimtiro.. a cazut in viata mea. Te rog.. accepta ca simbol al iubirii noastre, acest inel. Accepta, si asa voi stii ca vei vrea sa fii cu mine, si dupa moarte! Te rog.. spune da. Amandoi aveau lacrimi pe obraji. Mainile celor doi tremurau. Ochii lui Cristal erau inca inchisi. Brian, s-a ridicat, si alt cablu s-a rupt. Au mai ramas doar doua, si poate doar cateva secunde. poate.. prea putine

-Brian... a soptit ea. -Viata noastra e pe punctul de a... se rupe... Dar vreau sa stii ca... acolo unde vei fii tu, voi fii si eu si mereu... mereu te voi iubi. Si... da! Accept sa fiu sotia ta!
Lacrimile le-au impanzit ochii... Cristal a luat cutiuta mica intre degetele sale si l-a imbratisat puternic, incepand sa planga mai tare. -Te iubesc! a soptit ea, dar nu au mai apucat sa faca ceva, pentru ca si cele doua cabluri s-au rupt, sub ochii echipei de salvare, care priveau neputinciosi cum acestia se transforma in... nimic.

Telecabina, a facut contact cu pamant, acum fiind doar niste fiare. Cei din elicopter, au anuntat Paza Montana..
-a doua zi-
Trupurile fusesera scoase din telecabina.. erau imbratisati.Cei doi au fost identificati, iar familiile au fost anuntate. Unul dintre cei care o scosesera pe Cristal, a gasit cutiuta cu inelul, la ea in mana. A zambit trist, a deschis cutia, si i l-a pus pe deget.
Asa s-a terminat o frumoasa poveste de dragoste. Nu risca.. fa azi, ce crezi ca maine ar fi mai bine! Fiecare secunda conteaza..