Social Icons

marți, 12 aprilie 2011

AnNa are un nou fic

Se numeşte „Help me find my way”, are până în prezent 3 capitole şi  rezumatul: „«Oare ce să fac? M-am pierdut atât de mult pe cărările încurcate ale vieţii pe care am ales-o încât nu mai ştiu calea de întoarcere. E doar un labirint fără sfârşit, un labirint a cărei ieşire nu o mai pot găsi. Doar o singură persoană mă poate ghida către ieşire, doar o persoană îmi poate arăta calea cea bună. Nu mai ştiu cine sunt, ce se întâmplă cu mine, pe ce cale să o iau. Pe unde pot să merg? Unde trebuie să mă opresc?Unde să mă găsesc? Te rog, ajută-mă să-mi găsesc adevărata cale! » Anya Cole este genul de persoană care a privit mereu viaţa ca pe o glumă şi întotdeauna a ales drumul greşit, dar niciodată nu i-a păsat. Dar totul va deveni serios, jocul în care a intrat va fi unul periculos. Doar o singură persoană o va putea ajuta să iasă din acest joc, doar o persoană îi poate arăta drumul corect. Va reuşi?” Îl găsiţi aici.

luni, 11 aprilie 2011

Lunea de colecţie (4)



Sarmiza Bilcescu - prima femeie doctor din lume
Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu; n. 27 aprilie 1867 - d. 26 august 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris, şi prima femeie din lume Doctor în drept. A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănişteanu.
S-a născut la Bucureşti la data de 27 aprilie 1867, în familia lui Dumitru Bilcescu (din Bilceşti-Muşcel), fost şef al Controlului Finanţelor în vremea domnitorului Barbu Ştirbey. A obţinut licenţa în ştiinţe juridice în 1887. În 1890, în vremea când 71% dintre studentele din universităţile franceze proveneau din alte ţări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obţinut un doctorat în drept. Teza sa s-a intitulat De la condition légale de la mère ("Condiţia juridică a mamei").
În 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea şi Bucureştiul), şi era prezidat de renumitul avocat şi om politic Take Ionescu).
Totuşi, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănişteanu la şase ani după ce a fost admisă în Barou şi ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societăţii Domnişoarelor Române care îşi propunea să lupte pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor.
Mihail Fărcăşanu i-a publicat biografia în 1947 sub pseudonimul Mihai Villara.


Câţi dintre voi ştiaţi că prima femeie doctor a fost o româncă? Vedeţi România are multe astfel personalităţi care s-au făcut remarcate de a lungul istoriei, cine ştie câte alte mii de asemenea mândrii avem şi noi nu ştim!

sâmbătă, 9 aprilie 2011

Continuări


A apărut capitolul 7 din Premio de una partída de Poker.
A apărut capitolul 23 din Children Of The Damned.
A apărut capitolul 8 din Runaways.
A apărut capitolul 5 din Jurnalul unei vieţi colorate.
A apărut capitolul 6 din Love like a drug.
A apărut capitolul 4 din Family Therapy Cullen Style.
A apărut capitolul 12 din Lost in time.
A apărut capitolul 16 din Love Game.
A apărut capitolul 26 din Căderea Îngerilor.
A apărut capitolul 3 din Who the hell can help me?
A apărut capitolul 2 din Love without barriers.
A apărut capitolul 13 din Taming Games.

A apărut one-shootul Prinţese Gheţii scris de Dy@nn@.

vineri, 8 aprilie 2011

Unii oameni nu îşi ştiu limita

Probabil că toţi aţi auzit faptele lui Csibi Barna şi anume extremistul anume extremistul maghiar care l-a spânzurat în mod simbolic pe Avram Iancu şi a fost mutat disciplinar şase luni la Abrud.
Ei bine am găsit pe internet câte ceva dedicat lui, sunt foarte amuzante.
„Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.
În rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung…
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai ales. Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede, la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie. Draghe mama, in rest e bine. M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”. Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase, mama.
Repede trece. Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig. Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi) Avram Iancu prieten la mine e. Pusilok, Csibi Barna”

Manifest impotriva lui Cibi Bârnă

Un neghiob nebun şi crud
S-a decis să pedepsească
O comoară strămoşească -
Iancul nostru din Abrud.
Bine, măi, sinistru jude!
Cine te-a numit pe tine
Şi paiaţele-ţi cretine
Să-i fii Iancului drept gâde?
Ce ‘dreptate’ vrei să cauţi?
Să îndupleci… ce şi cum?
Fir-ai praf şi fir-ai fum!
Tu şi cei pe care-i lauzi!
Ai chiulit prea mult la şcoala
Şi istorie nu ştii,
Du-te-n alte părţi (pustii)
De nu-ţi place-a noastră ţară!
Noi în munţii ăştia suntem
Dinainte de Hristos.
Spune-mi vierme răpănos
Când venit-aţi voi? De unde?
Faceţi teorii bizare,
Prin istorici demagogi.
Sunt doar scremeri de milogi,
Ipocrite şi hilare.
Căci etnogeneza noastră
De trei veacuri săvârşită
Era când a ta ‘elită’
A venit să-şi facă vatră
În câmpia-nvecinată
Celor ce-s români şi moţi -
O câmpie ce de toţi
Pân’ la voi a fost călcată.
Spune-mi, ce greşit-a Iancu?
Voi vorbeaţi cu el de pace
Când cătau ca să-l înşface
Mercenarii lui Hatvany.
Îl acuzi pe le de crime
C-a ucis nişte mişei!
Ce cătau prin noapte ei
Să-l găsească şi suprime?
De ce toate astea dacă
Se vorbea deschis de pace?
Hai să-ţi spun ceva ce-mi place:
Nu ştiu de-ai aflat, măi, moacă,
Iancu a scăpat întreg
Pentru că i-a dat de ştire
Tocmai marea lui iubire -
Unguroaică, biete bleg!
Criminal eşti tu, netoate,
Căci încerci să pângăreşti
Nişte fapte vitejeşti
Prin istorii inventate.

joi, 7 aprilie 2011

I wan't you back


Acum câteva zile am făcut un sondaj în legătură cu ''Lumea Fanficurilor''...acel sondaj l-am făcut pentru a premedita ceea ce fac acum.
Ce fac acum? Bună întrebare, nu ştiu nici eu cu exactitate...doar de un singur lucru sunt cu adevărat sigură, vreau ca lumea fanficurilor să revină la ceea ce a fost o dată. Asta este cea mai mare dorinţă a mea acum şi o să fac tot posibilul să aduc măcar o mică parte a ceea ce a fost atunci. Ştiu că poate este ceva imposibil, dar o să fiu împăcată cu mine însumi pentru că am încercat. Habar nu am ce ar trebui să fac pentru ca să îmi duc la capăt misiunea.
Pentru început v-aş ruga pe toţi cei care vizitează blogul şi care au o pasiune pentru a scrie să se gândească la posibilitatea de a scrie ceva...eu o să fiu cea care o să vă susţin în orice proiect şi de asemnea dacă aveţi nevoie de ajutor o să vă ajut cu toată plăcerea, deci ce aţi spune merită să încercaţi?
Deci dacă vreţi să încercaţi să scrieţi ceva şi nu ştiţi cum să îl publicaţi pe net sau aveţi nevoie de ajutor în promovarea operei voastre daţi add la id_angelhope@yahoo.com
Contaţi pe mine!

Peach29 are şi ea un fic

Se numeşte „Love without barriers”, are până în prezent 1 capitol şi  rezumatul: „Niciodată nu mi-am imaginat că o vară ar putea însemna găsirea iubirii, o iubire fără margini, fără bariere în timp şi spaţiu. Dar nici nu mi-am imaginat că acea iubire, odată gasită şi gustată din plin, ar putea să mă arunce în Iad. Pentru că asta înseamnă o viaţă fără El. Dar eu am luat decizia, şi nu pot da înapoi.” Îl găsiţi aici

Dy@nn@ are un nou fic

Se numeşte „It's my life”, are până în prezent 9 capitole şi  rezumatul: „ Eu sunt Bella Swan şi viaţa mea este un dezastru.Tatăl meu m-a părăsit pentru o altă femeie şi mama mea este bolnavă. Lucrez la un bar după ce scap de la şcoală. Dar viaţa mea s-a schimbat când l-am întâlnit pe Edward Cullen, doctorul care a ajutat-o pe mama mea.” Îl găsiţi aici

Zuzu are şi ea un fic


Se numeşte „Good girl gone bad”, are până în prezent 9 capitole şi  rezumatul: „Hei lume cam aşa e viaţa reală din punctul meu de vedere şi dacă vreţi să aflaţi cam ce se petrece aici în lumea mea, să corectez lumea mea nebună de tot…Păi foarte multe de la prietenie adevărată la ipocrizie, de la ură crâncenă la prietenie, de la profesori pe care îi credeai prieteni la asasini în umbră, de la clase mai mici pe care le crezi inofensive la demoni care te-ar mânca de viu. Aici vorbesc despre liceu locul unde toate visele încep să se îndeplinească.” Îl găsiţi aici

Teodora are un nou fic

Se numeşte „Mirage”, are până în prezent 1 capitol şi  rezumatul: „ Anastasia James ducea o viaţă aparent perfectă. Putea avea tot ce-şi dorea numai bătând din palme, însă acest fapt nu-i aducea fericirea. Cu o mamă pretențioasă ce nu aprecia nimic din ceea ce făcea şi cu un tată mult prea nepăsător, Ana îşi doreşte să evadeze din balonul aparent perfect în care era închisă. Îşi dorea să se simtă normală. Însă singura ei cale de a evada din lumea părinţilor ei era să viseze. Ana găseşte fericirea în vis, dar când linia dintre realitate şi fantezie începe să se rupă, aceasta află că este doar o marionetă în mâinile altcuiva, că toată fericirea ei fusese un miraj… ” Îl găsiţi aici

luni, 4 aprilie 2011

Câştigătoarele preselecţiei


Poate o să fiţi mirate de alegerea pe care am făcut-o, dar având în vedere că cel mai mult contau comentarile şi nu am primit nici măcar unul...am ajuns la concluzia că multe voturi au fost influenţate mai mult de cât de bine le cunoaşteţi şi mai ştiu eu de ce alte lucruri. Vreau să vă spun că îmi este foarte greu să iau decizia, dar având în vedere unele păreri ale unor fete cu care am vorbit despre aceste comentarii am luat decizia următoare.
După ce le-am mai cerut un comentariu am decis cine o să rămâă dintre Beky şi Maya...şi după ce am cerut părea cuiva am luat hotărârea definitivă.
Beky şi Deea o să se ocupe de această rubrică. Felicitări fetelor!

Un nou concurs


A trecut cam mult timp de la ultimul concurs organizat pe blog...aşa că m-am gândit că a venit vremea unui nou concurs. Concursul din această lună va fi puţin diferit de ceea ce am organizat în trecut.
Ce trebuie să faceţi voi? Simplu. Pornind de la citatul lui Adolf Hitler ''Viata nu iarta slabiciunea.'' Să scrieţi un scurt comentariu sau o mică poveste în care să fie remarcată această idee.
Regulile concursului:
1. Trebuie să fie inspirat din citatul lui Adolf Hitler ''Viaţa nu iartă slăbiciunea''.
2. Trebuie să aibă minim 3 pagini de Word, scrisul trebuie să îndeplinească condiţiile: Times New Roman de 12.
3. Lucrările vor fi trimise ataşate într-un email (IMPORTANT: DOCUMENTUL TREBUIE SĂ FIE MICROSOFT WORD 2003 SAU NOTEPAD)
4. Adresa de e-mail la care vor fi trimise este: id_angelhope@yahoo.com
5. Perioadă în care puteţi trimite lucrările este 4 Aprilie 2011 - 28 Aprilie 2011 (ATENŢIE 28 APRILIE ESTE ULTIMA ZI ÎN CARE O SĂ PRIMESC LUCRĂRILE PARTICIPANTE) .

Mult succes celor care vor să participe şi sper să aveţi inspiraţie!
Sper să fie cât mai mulţi participanţi!

Lunea de colecţie (3)


Elisabeta de Neuwied - partea a doua
A fost poetă şi prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, profesând opinii antidinastice. Era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu.
Relaţiile dintre Mihai Eminescu şi regele Carol I erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe rege, formula oarecum ireverenţioasă: „Carol îngăduitorul” într-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituţia în vigoare dădea regelui doar puterile unei monarhii constituţionale, măsură de precauţie care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prinţului pământean Alexandru Ioan Cuza.
Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a României era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin „Cântecul pădurii”. Maiestatea Sa se fotografia în faţa maşinii de scris şi este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial pentru o companie producătoare de maşini de scris apărea chiar regina României. Casa regală a României, nefiind prea bogată, îşi completa veniturile din publicitate!
A fost supranumită regina scriitoare: a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Reşedinţa ei preferată era Castelul Peleş, unde îşi ţinea şi biblioteca. A contribuit la completarea veniturile casei regale din România, una din cele mai sărace familii domnitoare din Europa în clipa când Principele de Hohenzollern a acceptat tronul ţării, printr-o serie de reclame tipărite în marile ziare europene de tip „testimonial” pentru mai mulţi producători mari de maşini de scris.
Iubitoare şi creatoare de artă şi literatură, era o bună cunoscătoare şi interpretă de muzică - canto, pian, orgă; avea în acelaşi timp şi calităţi de pictor. Excelentă amfitrioană, femeie rafinată şi cultă, Elisabeta creează un salon pentru oamenii de cultură în care se găsesc, printre alţii: Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. Îi admira atât pe Mihai Eminescu, considerându-l un mare poet romantic, cât şi pe George Enescu. Pe acesta l-a ajutat în drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea lângă Castelul Peleş a unei săli de concerte special concepută pentru el şi prin dăruirea unei viori construită de celebrul lutier italian Amati.
Azilul orbilor „Regina Elisabeta”
În 1909, Regina Elisabeta a înfiinţat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti, care funcţionează şi în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficienţe vizuale, o şcoală postliceală sanitară etc.
Regele Carol a sprijinit acţiunea umanitară a Reginei, adresându-i lui Ion I.C. Brătianu, Preşedinte al Consiliului de miniştri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul să se implice în activităţile acestui aşezământ, regele „punând la dispoziţie suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor în fiinţă şi terminarea clădirilor trebuincioase”. Şi Regina a adresat lui Ion I.C. Brătianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare în care scria: „în via dorinţă de a veni în ajutorul orbilor, am luat acum câţiva ani iniţiativa de a înfiinţa un azil menit a le da adăpost statornic deprinzându-i în acelaşi timp la o muncă folositoare(...)Sunt încredinţată că acest aşezământ va răspunde şi în viitor menirii sale umanitare şi că deapururea infirmii se vor bucura într-însul de o adevărată alinare”.
A scris enorm, peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice şi patru romane. A scris în limba germană, uneori chiar cu caractere gotice. Opera ei a fost transpusă în limba română de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu. Se poate menţiona ca un fapt divers că s-a afirmat adesea că poemul Peste vârfuri al lui Mihai Eminescu ar fi doar versiunea modificată în limba română a unui poem scris în limba germană de poeta Carmen Sylva.
Poezii româneşti
Pelerinajul Dunării (1882)
Cugetările unei regine (1882)
O rugăciune (1883)
Din două lumi (1884)
Schiţe (1882)
Printre veacuri (1885), dedicat lui Vasile Alecsandri
Astra (1882), roman scris în colaborare cu Mite Kremnitz
Bate la uşă (1887)
Poşta militară (1887), în colaborare cu Mite Kremnitz, Bonn, 1887
La voia întâmplării (1888), în colaborare cu Mite Kremnitz
Poveştile Peleşului (1882)
Robia Peleşului (1888)
Răzbunarea şi alte novele (1888)
Deficit (1890), Bonn
Rinul meu (1894)
Vârful cu dor, dramă lirică scrisă în colaborare cu poetul Mihai Eminescu
Cuibul meu
Cântece din valea Dâmboviței
Cugetările unei regine
Cântecele mării
A tradus în limba germană multe din operele lui Vasile Alecsandri, de care era legată printr-o puternică prietenie literară.

Aveţi aici şi continuarea ediţiei trecute din ''Lunea de colecţie''...Ce părere aveţi despre Carmen Sylva? Mie mi se pare că a fost o femeie de excepţie care a deschis multe drumuri şi a ajutat numeroase persoane.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Ramo are şi ea un fic

Se numeşte „O picătură într-un ocean”, are până în prezent prefaţa şi  rezumatul: „Viaţa cu adevărat trăită este în trecut sau în viitor – prezentul este un interludiu...un straniu interludiu în care recurgem la trecut sau viitor ca să ne slujească drept mărturie că trăi. Dar dacă trecutul vrei să îl uiţi, iar viitorul este pus sub semnul întrebării? Atunci ce ai putea face decât să mori încet? Să vezi cum eşti distrus, să vezi cum fiecare secundă care trece te aruncă din ce în ce mai aproape de prăpastie, dar totuşi nu te aruncă acolo ca să scapi? Şi dacă ai vrea să scapi, să rupi odată pentru totdeauna firul vieţii tale şi nu reuşeşti? Atunci trebuie să îţi găseşti un scop în viaţă, ceva pentru care să lupţi şi să uiţi de trecut, să îl laşi să zacă într-un sertar. Dar ce se întâmplă atunci când eşti obligat să deschizi sertarul, să revezi fiecare amintire ucigătoare, să se redeschidă acea rană şi un cuţit să pătrundă din noi în ea? Ce poţi face atunci? Poate doar să îţi dai două palme şi să mergi mai departe, să te ridici din balta de sânge şi să îţi scuturi hainele, să trăieşti cu cuţitul acela înfipt prefăcându-te că nu te doare, doar ca să supravieţuieşti aşa, trăind doar pentru acel scop.” Îl găsiţi aici

Continuări

A apărut capitolul 6 din Premio de una partída de Poker.
Au apărut capitolul 6 şi capitolul 7 din Runaways.
A apărut capitolul 24 din Triunghiul dragostei.
A apărut capitolul 10 din What if.
A apărut capitolul 19 din Emancipation Proclamation.
A apărut capitolul 2 din Suflete zbuciumate.
A apărut capitolul 5 din Love like a drug.
A apărut capitolul 15 din Love changes everything.
A apărut capitolul 12 din Cavalerii morţii.
A apărut capitolul 6 din O viaţă de înger.
A apărut capitolul 2 din Mesaj către un înger.


Notă: Titlul ficului ''Raise your voice and do what you have to do'' a fost schimbat în ''O viaţă de înger''. Nu ştiu de ce a fost schimbat, dar dacă aflaţi anunţaţi-mă şi pe mine.

vineri, 1 aprilie 2011

Melodia Blogului!

Ei bine voi aţi decis, aşa că melodia blogului va fi:Keo - Liber. Mulţumesc pentru ajutor!
 
 
Blogger Templates