Social Icons

joi, 31 octombrie 2013

Happy Halloween!


„Prisoners” (Prizonieri)

       Descriere: Cât de departe ai merge pentru a-ţi proteja familia? Keller Dover (Hugh Jackman) trăieşte cele mai cumplite momente prin care poate trece un părinte. Fiica lui în vârstă de doar 6 ani şi prietena acesteia au fost răpite, iar singura pistă despre identitatea vinovaţilor nu pare să ducă nicăieri. Detectivul Loki (Jake Gyllenhaal) arestează un suspect, însă, din lipsă de probe, acesta este eliberat. Pe măsură ce timpul trece, şansele de supravieţuire ale micuţelor scad, iar poliţia nu are o pistă clară. Aşadar, Dover decide să acţioneze de unul singur. Până unde este dispus să ajungă un tată disperat să-şi salveze copilul, rămâne să descoperiţi.
       Regia: Denis Villeneuve
       Distribuţie: Hugh Jackman, Jake Gyllenhaal, Viola Davis,Maria Bello
       Durată: 153 minute
       Genul: Dramă, Crimă, Thriller
       Trailer:

marți, 29 octombrie 2013

„Gazda” de Stephenie Meyer


















Anul apariţiei: 2009
Autor: Stephenie Meyer
Editura: RAO


          Melanie Stryder refuză să se stingă. Lumea noastră a fost invadată de un duşman invizibil. Oamenii devin gazde pentru aceşti invadatori, minţile le sunt luate, în timp ce corpurile lor rămân intacte şi îşi continuă vieţile, aparent neschimbate. O mare parte din omenire a cedat. Când Melanie, unul dintre puţinii oameni sălbatici în viaţă, este capturată, are convingerea că i-a sosit sfârşitul. Wanderer, sufletul invadator care a intrat în corpul lui Melanie, a fost avertizată despre provocările cauzate de trăirea în corpul unui om: emoţiile covârşitoare, multitudinea de simţuri, memoriile prea clare. Dar mai era ceva dificil, ceva la care Wanderer nu se aştepta: vechiul chiriaş al corpului refuză să renunţe la posesiunile minţii ei. Wanderer îi pune la încercare gândurile lui Melanie, sperând să descopere locurile pe unde se ascund restul de oameni rezistenţi. În schimb, Melanie îi umple mintea lui Wanderer cu viziuni despre bărbatul pe care îl iubeşte Jared, un om care încă îşi duce traiul în clandestinitate. Incapabilă să se despartă de dorinţele corpului lui Melanie,Wanderer începe să tânjească după un om a cărui demascare făcea parte dintre însărcinările ei. Când forţele exterioare le transformă pe Wanderer şi pe Melanie în aliate, ele se pregătesc să plece în căutarea omului pe care ambele îl iubesc, căutare ce se dovedeşte a fi periculoasă şi nesigură.

         O puteţi comanda de pe Libris.

luni, 28 octombrie 2013

3 obiceiuri care îţi degradează părul

         Există anumite lucruri pe care le faci în mod automat, care îşi pot lăsa amprenta pe felul în care arată părul tău. Iată ce ar trebui să scoţi din obişnuinţă:
 • Perierea excesivă a părului, trecerea mâinii prin el cu regularitate, şamponarea cu mişcări prea dure – toate pot fragiliza firele de păr şi, în cele din urmă, le pot rupe. Fii delicată şi moderată atunci când vine vorba despre ritualul cotidian de îngrijire – lucrurile mărunte sunt cele care fac diferenţa pe termen lung.
• Majoritatea formulelor de colorare, ondulare sau întindere a părului sunt periculoase doar dacă sunt lăsate să acţioneze mai mult decât trebuie. Aşa că ai face bine să respecţi timpul indicat în prospect.
 • Probabil ai observat că, după o perioadă lungă în care ai purtat părul prins în coadă, firele de păr se degradează chiar acolo unde au fost fixate de elastic. Mai mult, din păcate, orice accesoriu sau coafură care imprimă presiune constantă asupra rădăcinii părului poate degrada serios firele chiar de la rădăcină. Ce poţi să faci? Foloseşte produse care susţin rezistenţa părului, iar atunci când trebuie să îţi prinzi părul, să îl împleteşti sau să îi pui extensii, ai grijă ca senzaţia imediat următoare să nu fie aceea de „foarte strâns pe scalp“.

duminică, 27 octombrie 2013

Pensée de la semaine

          Nici măcar nu mai observăm lucrurile mărunte simple care ne aduc fericirea, am devenit indiferenţi în faţa atâtor lucruri simple care ne-ar putea aduce fericirea. Ne imaginăm o realitate total diferită faţă de cea care ne înconjoară zilnic sau cel puţin ne dorim o altă realitate.
           Stau şi mă gândesc la toate lucrurile pe care mi le-aş dori să le fac acum, dar văd că sunt atât de multe lucruri care mă opresc, mă încurcă şi renunţ la toate aceste planuri. Mi-aş dori să schimb atât de multe lucruri în viaţa mea, dar nu ştiu de unde să încep şi am impresia mereu că cineva mă opreşte. Am privit atât de mult cum alţii mă pot răni fără ca eu să mă pot apăra de ei, m-am prefăcut că am uitat ce mi-au făcut de dragul acelor persoane care mereu vor rămâne în viaţa mea şi le-am permis unor „prieteni” să mă influenţeze. Acum, încerc să-mi preiau controlul asupra vieţii mele şi să îmi îndrum paşii după placul inimii mele şi nu după cum cred ceilalţi că ar trebui să fie. Încerc să redevin aceeaşi persoană care ştie că părerile altora nu contează deloc, că cel mai important este să te simţi tu bine cu tine şi apoi să priveşti din perspectiva altora.
           Cu toţii trebuie să învăţăm să ne punem pe noi pe primul loc şi după aceea să ne gândim la ceilalţi. Pentru că deşi este bine să fii o persoană bună la un moment dat toată această bunătate va ajunge să-ţi conducă viaţa şi te va face să uiţi de persoana ta, oferindu-le mult prea multă importanţă celor din jur. Înainte să-i mulţumeşti pe ceilalţi, ai grijă de tine. Uneori este mai bine să fii egoist decât să fii bun şi să fii considerat prost aşa cum se întâmplă în ziua de azi.
           P.S: „A avea caracter înseamnă a-ţi concentra şi a-ţi întări energia voluntară; înseamnă a te elibera de influenţele din afară; a pune unitatea în locul contracandidaţilor, în sfârşit, a birui toate formele laşităţii şi ale moliciunii.” de Fr. W. Forster.

sâmbătă, 26 octombrie 2013

Paparazzi şi vedete (51)


Porţia ta săptămânală de noutăţi din Showbiz.

Miranda Kerr şi Orlando Bloom s-au despărţit
După speculaţiile din ultima vreme, informaţia a fost confirmată oficial: Miranda Kerr şi Orlando Bloom s-au despărţit după numai trei ani de căsnicie. Reprezentanţii actorului au precizat că cei doi au dat deja o declaraţie în care au anunţat că că cei doi trăiesc separat de câteva luni. După şase ani de relaţie şi trei ani de mariaj, Orlando Bloom şi Miranda Kerr au decis să pună punct poveştii de dragoste, însă vor rămâne în continuare uniţi pentru băieţelul lor de aproape trei ani. Actorul britanic şi supermodelul de origine australiană au început să se întălnească în 2007, iar în 2010 s-au căsătorit. Un an mai târziu, în ianuarie 2011, a sosit pe lume şi primul copil al cuplului, Flynn. Ultima apariţie publică a celor doi împreună a fost în urmă cu o lună, la un spectacol de pe Broadway.

Toate detaliile despre botezul Prinţului George
Desigur întreaga lume a stat cu ochii aţintiţi pe celebrul cuplu şi nu puţine au fost zvonurile care au plutit în aer înainte de acest moment important. Oare ce ţinută va purta Kate? Cine vor fi naşii micuţului prinţ? Oare Cressida Bonas, iubita Prinţului Harry e pe lista de invitaţi? Cine a mai ajuns pe acea listă exclusivistă? Botezul a avut loc pe 23 octombrie, într-o mică Capelă regală privată a Palatului St James şi nu în Palatul Buckingham, cum a fost cazul generaţiilor de dinaintea lui. Micuţul a avut şapte naşi (da, şapte naşi!): Zara Tindall (verişoara lui William), Oliver Baker, Emilia Jardine-Paterson (prieteni buni ai lui Kate şi William), Earl Grosvenor, Jamie Lowther-Pinkerton, Julia Samuel (una dintre cele mai apropiate prietene ale Prinţesei Diana) şi William van Cutsem (prieten din copilărie al lui William). Micuţul George a fost botezat de către arhiepiscopul Justin Welby, arhiepiscop de Canterbury şi capul bisericii britanice. u fost doar 22 de invitaţi, printre care Regina Angliei şi prinţul consort, Prinţul Charles şi Camilla, părinţii lui Kate Middleton, Prinţul Harry, prietenii cei mai buni ai lui Will şi Kate (Guy Pelly, Alicia Fox-Pitt, Emilia d’Erlanger, Fergus Boyd şi soţia lui, Sandrine). Rochia lui Kate Middleton a fost.... Alexander McQueen, o rochie de un galben pal, cu volane laterale şi o pălărie Jane Taylor. Starul zilei a fost totuşi... Prinţul George. El a purtat o ţinută albă din satin, o replică realizată de croitorul reginei a unei ţinute semnată Spitalfields, creată în 1841 de Janet Sutherland, fiica unui miner scoţian şi purtată de 60 de bebeluşi regali înaintea micuţului George.

joi, 24 octombrie 2013

„Diana” (Prinţesa Diana)

       Descriere: Filmul Prinţesa Diana rememorează ultimii doi ani de viaţă ai celei mai îndrăgite prinţese din istorie. Regizat de Oliver Hirschbiegel, filmul relatează o poveste de dragoste impresionantă, dar şi felul în care printesa şi-a găsit adevărata fericire, bucurându-se de simpatia unei lumi întregi prin personalitatea copleşitoare şi campaniile umanitare susţinute. Naomi Watts, nominalizată la Oscar pentru rolul din Paradisul spulberat, interpretează rolul frumoasei Diana.
       Regia: Oliver Hirschbiegel
       Distribuţie: Naomi Watts, Naveen Andrews
       Durată: 113 minute
       Genul: Dramă, Biografic
       Trailer:

marți, 22 octombrie 2013

„Şantajul” de John Grisham


















Anul apariţiei: 2013
Autor: John Grisham
Editura: RAO


          Malcolm Bannister este un avocat obişnuit, dintr-un orăşel la fel de obişnuit. Viaţa lui se desfăşoară normal până la intervenţia brutală a guvernului federal. Târât fără voia lui într-un caz răsunător de corupţie, Malcolm îşi pierde familia şi libertatea. Hotărât să se răzbune pe sistemul fără scrupule care i-a distrus viaţa, el aşteaptă să se ivească momentul potrivit pentru a-şi duce planul la capăt. Când judecătorul federal Raymond Fawcett este găsit mort în cabana lui de la munte, cu seiful gol, FBI-ul caută cu disperare o pistă care să-i pună pe urmele criminalului. În lipsa oricăror dovezi, agenţii guvernului federal sunt dispuşi să facă orice înţelegere ca să rezolve cazul. Iar Malcolm Bannister pare a fi singurul om capabil să îi ajute.

         O puteţi comanda de pe Libris.

luni, 21 octombrie 2013

Fardul negru – Noi metode de aplicare!

         Fie el superintens sau folosit cu măsură, matifiat sau glossy, trasat, pulverizat, inspirat de grafisme, pudră, cremă, liner, aplicat cu ajutorul degetelor sau prin diverse tehnici, negrul revine în forţă.
         Îmi place machiajul propus de Douglas Hannant sau Tracy Reese, de inspiraţie retro: tuşe alungite, aplicate ascendent şi extrem de bine proporţionate! Dintre podiumurile milaneze, cu siguranţă, vom împrumuta în această toamnă fie machiajul senzual văzut la Dolce & Gabbana, fie abordarea relaxată şi finisată cu negru, în special pe linia pleoapei inferioare, aşa cum putem observa în show-ul Versace.
         Parisul ne dă o lecţie de creativitate prin prezentările Lanvin, Galliano sau Elie Saab. În cazul Lanvin, Pat McGrath ne demonstrează cum poţi adăuga machiajului o notă personală, trăsând linii neaşteptate în pliul ochilor – original, futuristic şi răvăşitor pentru orice iubitoare de beauty! Iar pentru seară, de ce nu ai experimenta noul smokey suspendat văzut la Galliano (plasat mai sus, astfel încât să atingă sprâncenele)?
         Avem ce incerca toamna asta! Te simti pregatita?

duminică, 20 octombrie 2013

Lucruri aparent neînsemnate pe care o femeie trebuie să le încerce pentru a fi mai fericită

         Femeile, de obicei, se concentrează pe the big picture, îşi proiectează idealuri măreţe, exagerează unele întâmplări pentru a le da importanţă sau altfel spus, dacă ceea ce li se întâmplă nu este “supradimensionat” nu le face fericite.
         În plus, oamenii au tendinţa naturală de a dori mai mult şi mai mult, ceea ce e sănătos, dar nu atunci când vorbim strict de fericire, ci mai degrabă de împliniri pragmatice.
         Aşadar, o femeie care nu vede detaliile menite să facă diferenţa, riscă să piardă tocmai acea bucurie care construieşte fericiri mici, dar intense. Aşteptarea unor evenimente nemaipomenite pentru o fericire supremă este doar o iluzie pe care femeile şi-o întreţin singure aproape în tot ceea ce întreprind – relaţii, job, viaţă socială.
         Pentru că niciodată nu e prea târziu, cred că fiecare femeie ar trebui, până la 40 de ani, să descopere cum e să fii fericită prin prisma unor lucruri neînsemnate, acele câteva lucruri neânsemnate care fac cât o mie de realizări mari.
1. Să păstreze un jurnal sau un blog
         O femeie care îşi împărtăşeşte gândurile, temerile, fericirile, experienţele este, cert, o femeie mai liniştită şi mai liberă. Un jurnal, oricât de învechită ar părea ideea, poate fi la chiar terapeutic. Mai mult, când îl va citi cu detaşare, va învăţa despre ea mai multe decât dacă ar fi citit câteva cărţi bune. Dintr-o altă perspectivă, un blog este şi mai actual şi mai uşor de întreţinut şi poate mai util pentru că împărtăşind cu ceilalţi o parte din viaţa ei, îi conferă o încredere uriaşă.
2. Să supravieţuiască 24h fără tehnologie
         Orice femeie ar trebui să facă exerciţiul următor pentru măcar o dată în viaţă: să pună deoparte smartphone-ul, să închidă laptop-ul şi televizorul. Toată tehnologia din viaţa ei (invenţii minunate şi folositoare de atâtea ori) pot accentua stesul şi încărca memoria cu lucruri inutile. O femeie are nevoie să dea stresului o pauză şi să se bucure, egoist, la un anumit interval de timp, de singurătate completă.
3. Să râdă cu lacrimi…
         … pentru că acesta e cel mai frumos şi mai sănătos râs din toate câte există.
4. Să ia cina, să meargă la un concert sau la o piesă de teatru… singură
         O femeie se dedică atât de mult celor din jur, de la copii la soţ, de la părinţi la colegi. Uneori fuge de singurătatea ei de parcă ar fi cel mai mare duşman al său, alteori se izolează dacă nu are cu cine să participe la evenimente. Însă, a lua cina, a merge la un concert sau la o piesă de teatru o dată la câtva timp, singură, este eliberator. Se poate concentra pe propria persoană şi, fără să îşi dea seama, învaţă să se iubească mai mult, să se aprecieze pe sine, să îşi fie suficientă din când în când..
5. Să scrie o scrisoare singură pe care să o citească peste 10 ani
         O scrisoare cu planuri, cu amintiri frumoase, cu regrete, cu reproşuri sau cu iubiri pe care să o păstreze 10 ani, apoi să o deschidă. Nimic nu va egala senzaţia din acel moment când poate se va amuza sau va realiza cât de mult s-a schimbat, ce planuri i-au ieşit, câte eşecuri a bifat...
6. Să-şi adreseze un gând pozitiv în fiecare zi înainte de a se da jos din pat
         O femeie este produsul gândurilor sale, viaţa ei urmează, într-un fel sau altul, şirul gândurilor, de aceea ar trebui să le acorde o atenţie mult mai mare. O femeie fericită este o femeie care ştie să îşi facă ordine în gânduri, iar un gand pozitiv, venit de la propria persoană, poate face minuni chiar şi în cea mai mohorâtă zi.

joi, 17 octombrie 2013

„Runner Runner” (Joc riscant)

       Descriere: În centrul atenţiei este Richie (Justin Timberlake), un student de o inteligenţă sclipitoare care se aruncă în lumea poker-ului online pentru a-şi plăti taxele şcolare. Când se consideră înşelat, îl confruntă în Costa Rica pe organizatorul jocului, Ivan Block (Affleck). Richie se lasă vrăjit de promisiunile financiare ale lui Block şi de exotica lume în care trăieşte acesta şi acceptă să lucreze pentru el, dar nu va trece mult până va ajunge să regrete decizia.
       Regia: Brad Furman
       Distribuţie: Gemma Arterton, Ben Affleck, Justin Timberlake
       Durată: 91 minute
       Genul: Dramă, Acţiune
       Trailer:

marți, 15 octombrie 2013

„Arsă de vie” de Suad


















Anul apariţiei: 2008
Autor: Suad
Editura: RAO


          Să fie o nenorocire faptul că te-ai născut femeie? Pentru ea, cu siguranţă. Suad are 17 ani şi e îndrăgostită. În satul său din Cisiordania, la fel ca în multe altele, dragostea nu există decât după căsătorie; dacă nu respecţi această lege, atunci iubirea înseamnă moarte. Fiindcă îşi dezonorează familia, parinţii îl pun pe cumnatul ei s-o ucidă. În ochii tuturor, acest om este un erou, căci fapta lui se numeşte crimă în numele onoarei, când, de fapt, el nu e decât un asasin laş. Desfigurată în urma arsurilor şi salvată printr-un miracol, Suad se hotărăşte să vorbească... O carte-document care şochează şi care ne zguduie din temelii existenţa

         O puteţi comanda de pe Libris.

luni, 14 octombrie 2013

Tendinţe în machiaj: ce purtăm în sezonul toamnă/iarnă 2013-2014Tendinţe în machiaj: ce purtăm în sezonul toamnă/iarnă 2013-2014

           În sezonul toamnă/iarnă 2013-2014 prezintă o abordare mult mai casual asupra luxului şi eleganţei şi prin urmare, o varietate de stiluri de machiaj uşor de realizat şi purtat indiferent de ocazie sau de experienţa şi dexteritatea oricărei femei. Machiajul devine prin urmare un element accesibil al ţinutei de zi cu zi, ce accentuează nu doar trăsăturile pe care le iubeşti, ci şi personalitatea şi atitudinea purtătoarei.
Buze mate, intens colorate

           Pentru cele reticiente să încerce look-ul "stained lips", există opţiunea rujurilor mate în culori vibrante de corai sau în nuanţa zmeurei. Nici rujul roşu nu dispare din peisajul efervescent al prezentărilor de modă, putând fi admirat la Ohne Titel, Badgley Mischka, Dolce & Gabbana, Roccobaroco şi Botega Veneta. Pentru un efect senzaţional şi pentru a obţine intensitatea maximă a culorii, tapotează peste rujul aplicat pigment în aceeaşi culoare.
Cat eye

           Un alt look popular pentru sezonul toamnă/iarnă 2013 este machiajul Cat eye. L-am putut observa în prezentările Mosquino, The Blonds, Monique Lhuillier şi Sister Sibling. În toate ipostazele, make-up artiştii au asociat machiajul clasic cat eye cu un ten impecabil şi o nuanţă de buze nude sau un roz discret.
Nuanţe metalice

           Vişiniu metalic, tonuri de cupru şi oranj, fumuriu cu reflexii verzi, argintiu perlat sunt doar câteva dintre opţiunile pe care le avem la dispoziţie pentru a realiza un machiaj în care pleoapele capătă rolul principal al look-ului tău. Nuanţele metalice revin în tendinţe, asociându-se cu tonuri reci şi tuşe difuze, desprinse parcă din scenarii fantasy. Le putem observa în prezentările J. Mendel, Gucci, Tom Ford, Altuzarra şi Versace.
Ruj mov

           Fascinantul ruj mov intens zărit încă de la începutul prezentărilor Fashion Week la Fendi şi Antonia Marras a atras instrat interesul tuturor şi a devenit una dintre principalele tendinţe ale sezonului toamna/iarnă 2013-2014. Inspiraţia pentru sezonul rece poate fi regăsită în impresionanta paleta de rujuri mov observată în cadrul prezentărilor Lanvin, Oscar de la Renta, Fendi, Antonio Marras, Marni, Rachel Zoe sau Sally LaPointe.
Ruj nude

           Întrucât majoritatea stilurilor de machiaj prezentate pe podiumurile Fashion Week accentuează privirea, makeup artiştii s-au îndreptat spre o nuanţă de buze neutră şi anume nude sau roz natural tern. Bazează-te şi tu pe acest joc contrastant pentru ocaziile în care alegi să porţi un machiaj Smokey Eyes, Cat Eye sau un machiaj italienesc.
Smokey eyes

           Inspirat din moda grunge de inspiraţie gotică din anii '90, stilul neostentativ de smokey eyes pe care îl observăm în prezentările Phillip Lim, Roberto Cavalli, Donna Karan, Rodarte sau Marc Jacobs este unul dintre cele mai populare pentru sezonul toamnă/iarnă 2013-2014.
Ten impecabil

           Niciun machiaj nu este perfect fără o bază impecabilă, trăsături sculptate perfect şi o nuanţă discretă pe post de blush. Contrastul dintre machiajul puternic şi dur al ochilor şi tenul cu aspect natural, impecabil este cheia succesului pentru a obţine "The Morning After" look.

duminică, 13 octombrie 2013

Pensée de la semaine


         Nu am devenit ceea ce sunt doar pentru că am vrut eu, ci şi pentru că ei au făcut ceea ce au făcut. Am zâmbit atunci când m-au rănit şi am continuat să sper că totul se va schimba, că rănile se vor vindeca şi că voi primi la un moment dat ceea ce îmi doresc. Totuşi mi-am dat seama că a spera înseamnă a suferi, a visa înseamnă durere şi că în viaţă reuşesc doar cei puternici. În lumea asta legea junglei se face cunoscută mai mereu cel puternic supravieţuieşte pe când cel slab dispare, ar trebui să fim oameni şi să fim diferiţi de animale. Suntem oameni, dar animalele sunt de multe ori mai bune decât noi.
         Viaţa nu este deloc uşoară şi contează foarte mult modul în care o priveşti şi cum vrei tu să o trăieşti. Eu, aş vrea să fiu exact contrariul a ceea ce sunt, însă am acceptat că nu sunt la fel ca restul: nu-mi place să petrec mai mereu, aşa cum o fac mulţi tineri de vârsta mea; nu-mi place să fiu la fel de socială ca restul, din contră sunt o fire singuratică şi am impresia că mi-ar fi mult mai uşor dacă nu ar trebui să lucrez împreună cu ceilalţi; îmi place să-mi conduc viaţa aşa cum cred eu de cuviinţă şi nu-mi place atunci când cineva încearcă să afle prea multe despre mine.
         Trebuie să ştii ce îţi face rău, ce te distruge încet şi să ştii cum să scapi de el. Nu contează de câte ori ai încercat să schimbi ceva şi să eviţi ceea ce te răneşte, trebuie să tai răul de la rădăcină şi să scapi de tot şi de toţi cei care mereu încearcă să te rănească. Cei care vor să-ţi fie aproape vor găsi mereu o modalitate de a rămâne în viaţa ta, iar restul vor fi doar nişte simpli călători sau nişte persoane episodice din viaţa ta. Ce spui tu ai curajul să scapi de ceea ce te răneşte? Ştii cum e să fii dependent de durerea pe care ţi-o provoacă cineva? Poţi scăpa de cineva care totuşi are un rol important în viaţa ta?
         P.S: „Distruge sămânța răului, sau va crește spre distrugerea ta.” de Aesop

joi, 10 octombrie 2013

„Beyond the Blackboard” (De cealaltă parte a tablei negre)

       Descriere: După ce tânăra învăţătoare Stacey îşi găseşte primul serviciu, spre dezamăgirea ei, acesta nu este deloc ceea ce se aştepta. În loc să predea într-un loc liniştit şi agreabil, femeia învaţă copii din familiile nevoiaşe într-o "Şcoală fără nume" organizată într-o sală provizorie. Neexperimentată, învăţătoarea trebuie să se confrunte cu multe probleme şi să-i educe pe copiii dificili fără niciun suport pedagogic. Totuşi, datorită acestei experienţe Stacey află mai multe despre elevii săi descoperind că atât copiii cât şi familiile lor, înainte de toate, au nevoie de speranţă şi dragoste.
       Regia: Jeff Bleckner
       Distribuţie: Emily VanCamp, Steve Talley, Julio Oscar Mechoso, Nicki Aycox
       Durată: 95 minute
       Genul: Dramă
       Trailer:

marți, 8 octombrie 2013

O dimineaţă sănătoasă începe cu un suc de portocale


Dimineaţa perfectă la care aş visa eu este aceea în care ceasul nu-mi sună şi sunt lăsată să dorm cât îmi doresc fără gânduri sau obligaţii în acea zi. Dimineaţa perfectă când te trezeşti la cât îţi doreşte inima şi ştii că aceea este ziua în care poţi să faci orice îţi doreşti pentru că nimeni nu are aşteptări de la tine sau tu nu ţi-ai făcut planuri. Când după o săptămână în care a trebuit să fii harnic asemenea unei furnici şi în care nu ai avut timp să-ţi tragi sufletul nici o clipă. Şi după un somn bine meritat te trezeşti cu un apetit uriaş şi mergi liniştită în bucătărie, iar primul lucru pe care îl zăreşti este coşul cu fructe şi îţi atrage atenţia cel mai tare acele portocale gustoase. Primul lucru care mi-ar plăcea să-l gust în această dimineaţă ideală este un suc de portocale natural, dar îmi lipseşte storcătorul de fructe. Oftez  tristă şi îmi desfac o portocală şi o mănânc cu poftă.
În această dimineaţă ideală pentru mine decid că trebuie să-mi cumpăr un storcător cât mai bun şi căutând pe internet aflu că o mulţime de persoane au o părere foarte bună despre storcătoarele cu presare la rece. Încântată de ceea ce citesc decid să caut oferte şi descopăr pe site-ul unui magazin online storcătorul Hurom şi după spusele multora acesta ar fi cel mai bun din branşa lui. Sun o prietenă care şi-a cumpărat recent un asemenea storcător şi începe să-mi povestească entuziasmată despre sistemul de stoarce fără frecare, apoi începe să-mi spună că este mult mai silenţios decât vechiul aparat şi că acest storcător poate stoarce mult mai mult suc din fructe şi din legume şi nu numai. Continuă invitându-mă la ea acasă pentru a încerca un nou suc din ţelină, accept destul de sceptică invitaţia ei şi mă pregătesc rapid pentru a pleca ea.
Ajunsă la ea acasă zâmbesc uimită când văd că ea deja pregătise sucul despre care îmi povestea, ne aşezăm la masă şi încerc acea noutate pentru mine. Uimită de gust îl sorb pe tot şi îmi spun că aşa vreau să înceapă de acum dimineaţa într-o manieră sănătoasă şi îmi promit că de îndată ce mă voi întoarce acasă o să-l comand de aici.
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2013.

„Doamna apelor” de Philippei Gregory


















Anul apariţiei: 2012
Autor: Philippei Gregory
Editura: Polirom


          Doamna apelor readuce la viaţă una dintre cele mai misterioase figuri feminine ale Angliei medievale, Jacquetta de Luxemburg, mama reginei Elizabeth Woodville. Urmaşă a Melusinei, frumoasa zeiţă a râurilor din mitologia vest europeană, Jacquetta îi moşteneşte puterile vizionare şi vrăjitoreşti, însă le foloseşte doar în momentele cruciale ale vieţii. Căsătorită cu ducele de Bedford şi înrudită astfel cu familia regală, aceasta ajunge în scurt timp una dintre primele doamne ale Curţii Lancaster. Deşi moartea soţului şi căsătoria din dragoste cu un bărbat inferior ca rang şi avere îi răpesc acest statut privilegiat,în mijlocul luptelor sângeroase ce dezbină ţara, Jacquetta reuşeşte să şi împlinească unul dintre cele mai ambiţioase vise: acela de a şi vedea fiica urcând pe tronul Angliei.

         O puteţi comanda de pe Libris.

luni, 7 octombrie 2013

Machiaj la şcoală: Evidenţiază-te prin naturaleţe

       Ţinuta nu este singurul aspect important pentru domnişoarele care se pregătesc pentru şcoală. Machiajul la şcoală reprezintă o adevărată problemă, mai ales dacă regulile îl interzic. În cazul în care nu doreşti să renunţi la folosirea produselor de înfrumuseţare, iată câteva sfaturi pe care le poţi urma, pentru a te machia discret şi pentru a părea cât mai naturală.
       Dacă îţi place să te machiezi şi nu vrei să renunţi la acest obicei atunci când te duci la şcoală, optează pentru un machiaj natural, care să îţi scoată în evidenţă trăsăturile. Ingredientele pe care trebuie să le ai la îndemână sunt fardul în culori discrete, cum ar fi bejul, piersica şi rozul pal precum şi un fard gri închis, mascara, creionul kohl de culoare albă, blush-ul şi gloss-ul pentru buze. Dacă ai ochii verzi, poţi apela la un fard de culoarea lavandei, pe care trebuie să îl aplici, însă, într-o cantitate mică, pentru a evita un machiaj strident.
       Înainte de toate, trebuie să îţi cureţi faţa corect cu un produs destinat tenului tânăr şi să foloseşti o loţiune tonică. De asemenea, nu uita de hidratarea pielii cu o cremă potrivită tipului tău de ten. Aceşti primi paşi sunt foarte importanţi, mai ales dacă acneea îţi dă bătăi de cap. În ceea ce priveşte machiajul la şcoală, primul pas care trebuie făcut este acela de a aplica fardul în culori naturale pe pleoapa superioară. În continuare, marchează colţul exterior al ochiului cu o linie subţire trasată cu fardul gri închis din trusa ta. Apoi, foloseşte creionul kohl alb pentru pleoapa inferioară. Scopul său este acela de a conferi luminozitate privirii şi de a accentua naturaleţea machiajului.
       La final, aplică mascara, care îţi va evidenţia genele prin alungire.
       Dacă ai un ten palid, poţi folosi un blush în nuanţe discrete de roz. Plusul de strălucire ţi-l va conferi gloss-ul pentru buze, care trebuie să aibă o culoare cât mai apropiată de cea naturală a buzelor tale.
       Pentru machiajul la şcoală, trebuie să eviţi culorile stridente precum şi accentele strălucitoare sau pe cele cu efect metalic. Cu cât vei folosi mai puţine produse şi în cantităţi cât mai mici, cu atât rezultatul va fi mai bun: look-ul tău va fi unul natural, potrivit vârstei tale.

vineri, 4 octombrie 2013

Angel Hope are o nouă poveste


         Se numeşte „Chemarea destinului”, este continuare poveştii „Justiţie oarbă”. Rezumat: „Toate se întâmplă cu un motiv în viaţă, nu? Se presupune că din greşeli înveţi, deci toată viaţa înveţi? Ce faci atunci când viaţa nu îţi arată decât o parte a ei, cea plină de suferinţă şi de fiecare dată când ţi-o arată pe cealaltă nu ai parte de ea mai multe de câteva săptămâni? Continui să speri, dar până când poţi spera? Şi când ai încetat să speri viaţa s-a terminat? Sau continuă şi nu se mai termină? Oare după o să mai ai puterea să speri? Atunci când eşti singură, ce faci?” Îl găsiţi aici.

Continuări

A apărut capitolul 42 din Emancipation Proclamation.

Trăim într-o lume în care totul contează


Stăteam acolo privind în gol fără să-mi dau seama ce a vrut să spună de fapt. Strângeam cu putere paharul pe care mi-l umplusem mai înainte şi simţeam cum începe să se deformeze încet, cum sticla îmi rupe pielea şi îşi face loc să pătrundă tot mai tare în carne. Dar nu puteam să mă opresc din a-l strânge mai tare şi mai tare, durerea aceea fizică nu se compara cu cea a inimii mele. Vroiam să plâng şi să strig cât de tare puteam, dar ştiam că asta nu va rezolva niciodată problema şi nu voi primi ce avea ea. Eu eram doar o altă fată care se pierdea cu uşurinţă printre altele, în timp ce ea avea mult mai mult, plus norocul de a face parte dintr-o familie înstărită. Ceva cald se prelingea încet în mâna mea şi lăsa o urmă de răceală la fel ca el, atunci un zâmbet plin de nebunie mi s-a aşternut pe buze. Mi-am desfăcut pumnul brusc şi bucăţile de sticlă au pătat covorul cu sângele care le-a înconjurat protector, priveam plină de uimire modelul creat de sângele meu şi cum picăturile care curgeau în continuare îl modificau dându-i o culoare mai intensă. Îmi plăcea ceea ce vedeam pe jos şi urmăream captivată spectacolul pe care îl dădea sângele meu care continua să curgă din rănile create de pahar şi îmi imaginam că acesta este sângele care trebuia să-mi curgă din rănile pe care mi le-a creat el mai înainte.
Auzeam un zgomot în depărtare, dar nu-mi puteam lua privirea de la bucăţelele de sticlă care zăceau pe covorul îmbibat în sânge. Brusc mi s-a părut că cineva se apropie de mine, dar nu m-am obosit să-mi ridic privirea şi să văd cine este, tot ce-mi venea în minte acum era că nu am savurat deloc băutura pe care mi-am pus-o înainte şi că simţeam cum gâtul mi se usucă. Aşa că m-am îndreptat încet şi liniştită spre măsuţa pe care se afla o sticlă de vodcă, am prins-o cu grijă şi am turnat în pahar. Priveam cu atenţie cum substanţa transparentă umplea paharul până la refuz. Am pus-o cu atenţie la locul ei şi mi-am ridicat privirea. Atunci realitatea m-a lovit şi am înţeles totul. Eu nu eram suficientă pentru el şi nu aveam ceea ce îşi dorea el. Am înghiţit în sec atunci când am înţeles că femeia care se vedea în oglindă eram de fapt eu. O femeie care nu mai semăna cu cea dinainte, eram o persoană mediocră căreia nu îi mai păsa de modul în care arată şi de nimic altceva. O fiinţă fără pasiune şi lipsită de orice picătură de viaţă, pierdusem atâta timp crezând că am totul pe când eu nu am avut nimic din ceea ce mi-am dorit. Am luat paharul cu vodcă de pe măsuţă cu mâna plină de sânge, vedeam cum sticla translucidă se pătează cu sângele meu. Am vrut să gust conţinutul lui, dar atunci am văzut în faţa mea chipul femeii pentru care el m-a părăsit. Am aruncat acel pahar în oglindă făcând-o ţăndări. Am vărsat o parte din conţinutul lui pe mână şi atunci am simţit cât de tare durea în realitate. Am strâns din dinţi şi am lăsat durerea să mă învăluiască în timp ce ura punea stăpânire pe mintea mea.
 - Ce ai făcut? – am auzit o voce feminină, dar nu puteam să-mi dau seama cărui chip îi aparţinea. Singurul lucru de care eram conştientă era că totul trebuia să se schimbe şi eu nu puteam să le permit lor să mă vadă la pământ, ba din contră trebuia să strălucesc mai puternic. Cineva se apropia cu paşi repezi de mine, dar eu simţeam nevoia să fug de acea persoană aşa că singurul lucru pe care l-am putut pronunţa a fost să plece şi să mă lase în pace. Aveam nevoie de timp pentru a-mi linge rănile şi pentru a le curăţa pe ce le fizice. Şi totuşi nu aveam prea mult timp de pierdut şi nu puteam lăsa rănile sufleteşti să se cicatrizeze pentru că astfel deveneam mai slabă şi dorinţa de a schimba ceva va dispărea încetul cu încetul.
Lunile treceau încet.
Săptămâniile au schimbat ceva.
Zilele au venit cu noi provocări.
Cu fiecare zi ce trecea eu evoluam şi învăţam câte ceva. Rănile erau prezente în continuare în sufletul meu, dar nu le permiteam vindecarea aveam nevoie ca ele să fie mai proaspete ca niciodată. Aveam grijă în fiecare clipă de fericire să-mi aduc aminte de tot ceea ce mi-au făcut ei şi ce mi-am făcut eu. Am păstrat toate amintirile, oglinda pe care o spărsesem în acea seară am lipit-o din nou la fel cum am făcut cu personalitatea mea, covorul l-am dus în camera mea şi am ascuns bine pata de sânge, dar de fiecare dată o priveam pentru a-mi reaminti din nou şi din nou ce răni adânci mi-a făcut el.
Am ajuns să fiu o nouă persoană mai puternică şi mai dinamică pe zi ce trece. Strălucirea mea a devenit orbitoare pentru mulţi dintre cei care mă înconjuraseră o dată şi care se hrăneau cu suferinţa mea, acum rolurile s-au schimbat şi eu sunt cea care se hrăneşte cu lacrimile şi cu durerea lor. Îmi privesc reflexiile în bucăţile de oglindă refăcută din camera mea şi zâmbesc mulţumită de ceea ce văd acum. Totul este diferit. Eu sunt diferită şi deci acum pot fi mulţumită de ceea ce am ajuns. Imaginea mea este impecabilă şi totul se aşează de la sine. Păşesc cu puţină teamă spre uşa camerei, dar nu mă gândesc să refuz întâlnirea, din contră sunt mai bucuroasă ca niciodată că pot să îi văd faţa atunci când o să afle ce s-a întâmplat în viaţa mea.         Sunetul pe care îl făcea tocul la contactul cu cimentul îmi oferea încrederea de care aveam nevoie. M-am oprit o clipă pentru a-mi recăpăta controlul necesar pentru a face faţă situaţiei pe care trebuia să o confrunt.
Câteva raze jucăuşe îmi atingeau chipul cu delicateţe şi parcă încercau să-mi atingă inima îngheţată de atâta vreme, dar lăsau în urma lor doar puţină căldură. Noua maşină pe care mi-o achiziţionasem de curând aştepta liniştită lângă trotuar şi designul ei îmi exprima putere şi eleganţă, exact ceea ce-mi dorisem mereu să am. O Toyota Corolla, de culoarea roşu sângeriu aproape aceeaşi nuanţă cu picăturile de sânge care se prelingeau pe mâna mea în aceeaşi seară, era exact maşina pe care mi-o dorisem şi la care visam de atât de mult timp. Designul ei elegant m-a atras din prima clipă. Am încetat să mă mai gândesc şi am urcat în maşină, când am pus mâinile pe volanul de piele am simţit o satisfacţie uluitoare. Climatizarea era pornită astfel încât ambianţa era potrivită pentru drumul lung pe care trebuia să-l parcurg până la locul în care va avea loc întâlnirea cu ei. Am zâmbit încrezătoare pentru că acum aveam ceea ce mă putea satisface. De fiecare dată când simţeam nevoie mă urcam în maşină şi conduceam ore în şir relaxându-mă şi scăpând de resturile trecutului. Într-adevăr noua Corolla mi se potrivea ca o mănuşă şi sunt sigură că s-ar potrivi multor persoane care-şi doresc o maşină puternică şi cu un design incredibil.
Ajunsă în faţa firmei am zâmbit mulţumită văzând că toţi erau afară aşteptându-mă, l-am privit fix pentru o clipă şi apoi am coborât din maşină cât de elegant am putut. Când i-am văzut faţa mirată am ştiut că am reuşit ceea ce mi-am propus şi că o să regrete ceea ce a făcut în acea seară. Am închis portiera maşinii şi mi-am privit încă o dată reflexia pe caroseria cromată. Eram fericită pentru că prima dată în viaţa mea am făcut o alegere potrivită pentru existenţa mea, am ales o maşină de o frumuseţe formidabilă şi care are o fiabilitate folositoare tuturor. Într-adevăr, o alegere bună pentru noua mea condiţie şi astfel voi scăpa şi de alte cheltuieli.
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2013.

joi, 3 octombrie 2013

"Magic" by Emii

„Trance” (Capcana minţii)

       Descriere: Simon (James McAvoy), un conducător de licitaţii de artă fină, îşi uneşte forţele cu o bandă de infractori pentru a fura o lucrare de artă care valorează milioane de dolari, dar după ce primeşte o lovitură în cap în timpul jafului, se trezeşte fără să-şi mai amintească unde a ascuns tabloul. Când ameninţările fizice şi tortura nu dau niciun rezultat, şeful benzii (Vincent Cassel) angajează un hipnoterapeut (Rosario Dawson) pentru a analiza cele mai întunecate cotloane ale minţii lui Simon. Pe măsură ce aceasta sapă mai adânc în subconştientul distrus al acestuia, miza se măreşte, iar graniţele dintre dorinţă, realitate şi sugestia hipnotică încep să se estompeze şi dispar.
       Regia: Danny Boyle, Mark Poltimore
       Distribuţie: Rosario Dawson, James McAvoy, Vincent Cassel
       Durată: 101minute
       Genul: Crimă, Dramă, Thriller
       Trailer:

marți, 1 octombrie 2013

„Memoriile unei gheişe” de Arthur Golden


















Anul apariţiei: 2012
Autor: Arthur Golden
Editura: Humanitas


          Romanul Memoriile unei gheişe prezintă viaţa unei frumoase japoneze, Chiyo, care trăieşte până la vârsta de nouă ani alături de mama, tatăl şi sora sa, Satsu într-o casă sărăcăcioasă din Yoroido. Datorită condiţiilor precare în care trăiau, tatăl se vede nevoit să-şi vândă fetiţele domnului Tanaka, care le duce în Kyoto. Chiyo ajunge într-o renumită casă de gheişe din Gion, denumită okiya, unde va fi instruită să devină gheişă, iar Satsu, spre deosebire de sora sa, nu are acelaşi noroc şi ajunge prostituată.
          În okiya în care nimereşte Chiyo se află şi una din cele mai căutate gheişe din Gion, Hatsumomo, care îşi propune să-i facă micuţei viaţa grea, deoarece este invidioasă pe frumuseţea ei şi o vede ca pe o rivală. La scurt timp, micuţa Chiyo întâlneşte un bărbat care, îi trezeşte în sufletul ei sentimente la care nu se aşteptase, întărindu-i dorinţa de a ajunge o gheişă de succes în speranţa că îl va reîntâlni.
          Cu ajutorul celei mai bune gheişe din Gion, şi anume, Mameha, Chiyo devine o gheişă faimoasă, trecând prin multe de-a lungul vieţii, având în vedere că acţiunea se întinde pe durata a mai multor zeci de ani, în care se urmăreşte viaţa tumultuoasă a acesteia.
          Romanul lui Arthur Golden este unul de natură sensibilă, în care ne prezintă cultura şi tradiţiile japoneze în detaliu, viaţa înainte şi după cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi arta de a deveni gheişă, în ce constă acest proces şi riscurile ei. Este foarte interesant cu scriitorul ne dezvăluie sentimentele, trăirile, gândurile şi emoţiile prin ochii personajului principal, Chiyo, nararea fiind la persoana I.


         O puteţi comanda de pe Libris.

„Codul lui Da Vinci” de Dan Brown


















Anul apariţiei: 2007
Autor: Dan Brown
Editura: RAO


          Romanul îşi face debutul cu uciderea Marelui Maestru al Prioriei din Sion, Jaques Saunière de către Silas, un adept al Opus Dei, lăsând un cod către Sfântul Graal, înainte de a muri. Nepoata sa, Sophie, specialistă în decriptare, împreună cu Robert Langdon, un profesor în istoria artei şi a simbolisticii, care este acuzat pe nedrept de moartea lui Jaques, încearcă să dezlege acest cod numeric şi mesajele misterioase lăsate de Marele Maestru, riscând amândoi, să fie urmăriţi de poliţie.
          Cei doi fugari ajung să recupereze Cheia de Boltă, care adăposteşte secretul Sfântului Graal şi cer ajutorul unui bun prieten şi anume lui Sir Leigh Teabing, un milionar şi istoric al religiilor, având loc numeroase întorsături de situaţie neaşteptate. Sir Leigh îi explică pe scurt Sophiei opiniile lui Da Vinci cu privire la Biblie, simbolurile ascunse din picturile acestuia, în special simbolistica din Cina cea de taină, unde se află de fapt, cheia întregului mister al Graalului.
          După multe peripeţii, dezamăgiri, urmăriri, călătorii prin Franţa, Anglia şi Scoţia, Sophie şi Robert reuşesc să-şi atingă scopul final şi să scoată adevărul la suprafaţă.
          Este foarte interesant cum Dan Brown îmbină stilul poliţist cu thriller-ul, remarcându-se abundenţa detaliilor şi capitolele scurte, care „plimbă” cititorul dintr-un plan în altul al acţiunii, pentru un plus de suspans spre descoperirea adevărului. Desigur, la sfârşitul lecturii îti pui câteva semne de întrebare, oare Biserica a ascuns adevărul întregii omeniri, iar Da Vinci a încercat să-l dezvăluie prin simbolurile din picturile sale? Sau e doar ficţiune?


         O puteţi comanda de pe Libris.
 
 
Blogger Templates