Conduci pe aceiaşi şosea, cu aceiaşi maşină
Acelaşi zâmbet, aceiaşi ochelari de firmă
Ea îţi zâmbeşte din stânga ta, cu ochii sclipitori
Apeşi mai tare pedala, frica s-o dobori
Se vede, pe după ochelarii negri, fumurii
Aroganţa, ironia, sarcasmul, care-i ţine pe alţii vii
Setea de dominare şi putere
Te atacă până-n vene
Cobori, le zâmbeşti tuturor
Acel zâmbet triumfător
O ai lângă tine, ca un magnet
Nimic în viaţa ta nu-i concret
Ea te iubeşte, tu o iubeşti ?
O întrebare pe care n-o rosteşti
Şti că o va durea, adânc în inimă
O vei propulsa spre o altă crimă
Te aşezi frumos lângă ea, toate privirile se rotesc
Oameni în jurul vostru roiesc
Te simţi perfect, de neînlocuit
Dar nu uita, orice poate fi pierdut
Te întorci, o săruţi pasional
E iubita ta, până la final
Îţi va fi mereu fidelă, acolo când ai nevoie de ea
Tu în schimb îi întorci spatele, crezi că o poţi uita?
Întrebări, peste întrebări, oare când o să te saturi?
Să trăieşti într-o lume plină de falsuri
În care nici tu nu eşti real, eşti doar o creaţie
De lumea din jur, de visare
Trezeşte-te înainte să fie prea târziu
Şi să uiţi cine eşti, sau ce o să fii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu