Marius Bunescu (n. 14 mai 1881, Caracal,
d. 31 martie 1971, Bucureşti), a fost un pictor român,
organizator al Muzeului Naţional de Artă, directorul Muzeului Anastase
Simu.
Personalitatea lui Marius Bunescu impresionează prin aportul
pe care l-a adus vieţii artistice româneşti, atât în planul creaţiei, ca pictor
şi grafician, cât şi în plan administrativ, ca fondator şi director al unor
muzee şi galerii bucureştene. Îşi petrece primii 20 de ani din viaţă fără a
avea un contact efectiv cu pictura, fiind autodidact într-o perioadă în care
încearcă mai multe meserii, de la contabil la desenator tehnic. Primele lecţii
de pictură şi desen le primeşte la Constanţa, între 1904 şi 1906, de la
Dimitrie Hârlescu. Acesta îl îndrumă către aprofundarea studiilor în Germania,
unde se va înscrie, în 1906, la cursurile Academiei Regale din München,
asemenea tuturor celor care reprezentau promisiuni pentru arta românească:
Luchian, Petrașcu, Pallady, Iser,
Băncilă, Tonitza, Mützner, Cecilia Cuțescu,
Ipolit Strâmbu şi alţii. Aici îl cunoaşte pe Hermann Groeber, cu care va studia
pictura şi în atelierul căruia îşi va desăvârşi formaţia. Asimilează
impresionismul în varianta sa germană şi îl practică o perioadă, dar se
eliberează curând de această influenţă. Tematica de care se simte cu predilecţie
atras - peisajul oraşului şi imaginea solidităţii acestuia - se află în
incompatibilitate cu modul în care atmosfera tratată impresionist se interpune
clarităţii subiectului.
Debutează în 1911, la Salonul Oficial din Bucureşti, cu
cinci lucrări pe care le şi vinde, iar prima expoziţie personală o deschide în
1919, la librăria Minerva. Un an mai târziu, îşi începe lunga carieră
administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu, şi mai târziu, după
moartea colecţionarului, a Casei Memoriale Simu. Perioada interbelică este cea
în care înregistrează cele mai însemnate realizări pe plan artistic şi totodată
perioada în care are loc atingerea unei etape de maturitate în creaţie. Are o
serie de expoziţii personale, primite cu entuziasm de către critica de artă şi
interes din partea mediului colecţionarilor, redactează Catalogul Muzeului Simu
în 1937, primeşte Premiul Naţional de pictură în 1938, iar în 1940 este laureat
cu Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I-a. În anii de după 1947, Bunescu
a continuat pe calea începută înainte, fără a-şi transforma stilul pentru a se
adapta noilor condiţii ideologice impuse artei.
Alături de pictură şi administrare muzeală, pasiunea ctitorească
a lui Bunescu s-a răsfrânt şi în domeniul organizării unui cadru instituţional
care să susţină viaţa artistică, fiind succesiv membru fondator, secretar şi
preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase. După 1949, preia conducerea
Pinacotecii Naţionale a Muzeului de Artă al R.P.R, iar un an mai târziu, se
ocupă de amenajarea Galeriei Naţionale.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
