Mândrie şi prejudecată

Ei bine pentru a vă arăta cam cum avem noi de gând să facem aceste articole, aşadar o să vă prezint o carte pe care tocmai am terminat-o de ci

Mândrie şi prejudecată este un roman scris de Jane Austen. Publicat prima dată în 28 ianuarie 1813, este al doilea ei roman publicat. Manuscriptul iniţial a fost scris între 1796 şi 1797 în Steventon, Hampshire, unde Austen a trăit în aceea parohie. Denumit iniţial Primele Impresii, nu a fost niciodată publicat cu acest titlu, şi următoarea revizie a romanului a fost redenumită în Mândrie şi Prejudecată.

Rezumat:

La Longbourn în Hertfordshire, familia Bennet primeşte cu bucurie vestea sosirii domnului Bingley împreună cu cele două surori ale sale şi cu prietenul său domnul Darcy. Aceştia doi erau nişte tineri burlaci bogaţi cu care cele cinci fete Bennet: Jane, Elizabeth, Mary, Kitty şi Lydia speră să se mărite. La primul bal dat în cinstea sosirii lor, Jane, cea mai mare dintre fete, dansează cu domnul Bingley, în timp ce Liz este ignorată de domnul Darcy. La scurt timp după aceasta, Jane primeşte invitaţia de a veni în vizită la Netherfield. La insistenţele mamei ei pleacă călare, o prinde ploaia pe drum şi răceşte. Rămâne câteva zile acolo, Elizabeth vine să o vadă. Liz face cunoştinţă cu domnul Wickham, un ofiţer din regimentul... Acesta îi povesteşte legăturile lui cu Darcy şi modul în care acesta l-a nedreptăţit. Soseşte domnul Collins la Longbourn, un văr al tatălui fetelor, un preot care vrea să se însoare cu una din fetele Bennet. La început îşi îndreaptă privirile spre Jane, dar cum mama ei îl asigură că aceasta se va logodi în curând, îl sfătuieşte să-şi îndrepte atenţia către Liz. Bingley organizează un bal la Netherfield la care Elizabeth dansează cu Darcy, restul familiei Bennet făcându-se de ruşine prin lipsa de maniere. Liz respinge cererea în căsătorie a lui Collins, care ar fi putut rezolva problema moştenirii moşiei familiei în absenţa unui urmaş de sex masculin. Bingley cu surorile lui şi domnul Darcy pleacă de la Netherfield înapoi la Londra. Domnul Collins o cere în căsătorie pe Charlotte Lucas, prietena lui Liz. Jane pleacă la Londra, în vizită la nişte rude. Acolo ia legătura cu Caroline Bingley, cu care corespondează. Elizabeth pleacă în vizită la domnul Collins şiCharlotte la Hunsford, unde locuieşte şi lady Catherine de Bourgh, mătuşa lui Darcy. Cu toţii iau masa la aceasta din urmă. La Hunsford soseşte şi domnul Darcy, unde o întâlneşte pe Liz. Îi mărturiseşte lui Elizabeth iubirea lui în ciuda tuturor piedicilor puse de inferioritatea rangului ei. Darcy îi dă lui Liz o scrisoare în care îi explică cum l-a făcut pe Bingley să plece de la Netherfield pentru a preîntâmpina o cerere în căsătorie adresată lui Jane fiindcă nu-i arătase prea mult ataşament acestuia şi motivele pentru care Wickham nu a mai primit parohia promisă de tatăl lui Darcy: acesta renunţase la ea în schimbul banilor pe care i-a cheltuit însă în scurt timp la jocuri de noroc. Întorcându-se să revendice parohia, Darcy a refuzat să i-o mai dea şi atunci Wickham a încercat să fugă cu sora de 15 ani a lui Darcy, Georgiana, pentru a beneficia de partea ei de avere. Liz se întoarce la Longbourn. Regimentul pleacă din oraş spre dezamăgirea Lydiei şi a lui Kitty. Lydia e invitată de doamna Forster la Brighton. Liz pleacă cu soţii Gardiner în nord la Lacuri. În drumul lor trec şi pe domeniul Pemberley al lui Darcy pe care-l întâlnesc acolo. Acesta se arată mult mai drăguţ decât de obicei. Liz primeşte o scrisoare de la Jane în care e anunţată că Lydia a fugit cu domnul Wickham. Se întoarce acasă cu soţii Gardiner. Tatăl fetelor pleacă la Londra în căutarea Lydiei, dar nu o găseşte şi se întoarce. Este găsită de domnul Gardiner şi se presupune că acesta i-a oferit lui Wickham mulţi bani pentru acoperirea datoriilor şi pentru asigurarea traiului. Lydia se mărită cu Wickham la Londra. La nuntă participă şi Darcy. Cei doi tineri căsătoriţi pleacă în nord la Newcastle. Bingley şi Darcy se întorc la Netherfield. Bingley o cere în căsătorie pe Jane. Catherine de Bourgh soseşte la Longbourn pentru a-i comunica lui Elizabeth opoziţia ei faţă de căsătoria ei cu Darcy. Jane şi Bingley se căsătoresc, Elizabeth şi Darcy de asemenea şi se mută la Pemberley. Mary şi Kitty rămân cu părinţii lor.

Recenzie

Scriitoarea prezintă cu mult umor, îmbrăcat în haina ironiei fine, realităţi nedrepte ale acelei societăţi: modul în care trebuia să aibă loc succesiunea ereditară şi condiţia femeii, crescută cu scopul precis de a fi măritată, iar, mai apoi, de a-şi mărita fetele, fără vreun drept asupra averii soţului sau tatălui, în lipsa unui moştenitor de sex masculin. „Mândrie şi prejudecată” înfăţişează viaţa familiei Benett, o familie cu cinci fete şi fără nici un băiat. Jane Austen realizează portrete picturale; fiecare dintre aceste fete are o personalitate diferită de a surorilor sale. Astfel, angelica Jane, inteligentă şi nonconformista Elisabeth, Mary, fără vreo însuşire deosebită, influenţabila Kitty şi frivola Lydia se apropiau toate de vârsta măritişului.

Romanul are în centru două poveşti de iubire: aceea dintre Jane şi Bingley, ce izbucneşte, năvalnică, încă din primele pagini ale romanului, şi cea marcată de mândria şi prejudecata ce au dat titlul romanului, dintre Elisabeth şi Darcy. Cei din urmă sunt protagoniştii acestui roman de dragoste. Elisabeth Benett îşi depăşeşte mult condiţia socială, fiind o tânără cultivată, inteligentă, ce se lasă însă orbită de prejudecăţi, iar domnul Darcy este un om mândru, orgolios, perfect conştient de poziţia şi rangul pe care le are. „Mândrie şi prejudecată” este scris într-un stil simplu, aparent obiectiv, dar presărat cu maxime şi cugetări ironice ale scriitoarei. Personajele sunt construite admirabil şi puternic individualizate, de la cele secundare şi până la caracterele complexe ale lui Elisabeth si Darcy.

Eu v-o recomand cu căldură să o citiţi, având o atracţie specifică deşi nu toţi vor avea o părere favorabilă despre operă.